Gheorghe Moroşanu, fost preşedinte al Judecătoriei Bicaz pretinde daune materiale şi morale de peste 300.000 de euro pentru că a fost sancţionat disciplinar de CSM pe motive considerate „aberante”, cu diminuarea salariului pe o perioadă de trei luni.
Gheorghe Moroşanu (59 de ani), a deţinut funcţia de preşedinte al Judecătoriei Bicaz în perioada 1995 – 31 decembrie 2012. În perioada 2011-2012, împotriva sa a fost declanşată de către Inspecţia Judiciară din cadrul CSM procedura disciplinara, pentru motive considerate de către fostul magistrat aberante.
Acestuia i s-a reproşat că într-o încheiere de îndreptare a unei erori materiale dintr-o hotărâre, a cerut „scuze petentului pentru disconfortul creat prin această eroare”. „…dacă această atitudine a mea, de minimă şi absolut normală civilitate din partea instituţiei în care funcţionez faţă de cetăţeanul pe care sunt dator să-l servesc, este considerată, nu numai o greşeală, dar chiar un act de indisciplină, sunt nevoit să constat că eu şi inspecţia judiciară care susţine această idee suntem în lumi total diferite. Sper că onoratul Consiliu Superior al Magistraturii, prin Secţia pentru judecători, este în lumea mea, şi nu în cea pe care pare să o promoveze Inspecţia judiciară prin acest tip de acţiuni”, susţine Gheorghe Moroşanu în cererea adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, judectorului i s-a mai imputat că, într-o sentinţă penală, şi-a permis să prezinte „critici ale modului de soluţionare de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. (2) Cod procedură penală”.
„Sigur că am acea faptă, întrucât era evident că instanţa constituţională a tratat problema pusă de mine în mod formal, fără măcar să studieze cauza cu adevărat”, mai spune judecătorul pensionar.
Concluzia magistratului în urma celor două reclamaţii pentru care a fost cercetat şi sancţionat disciplinar este tranşantă faţă de sistemul judiciar actual: „Unele persoane şi structuri din sistemul judiciar român consideră că judecătorul trebuie să fie un funcţionar-robot, să scrie toate textele după formulare prestabilite, orice tentă de gîndire independentă şi de stil personal fiind catalogate ca acte de indisciplină”
Gheorghe Moroşanu susţine că ancheta Inspecţiei Judiciare a fost declanşată „la /reclamaţia unor colegi procurori, nemulţumiţi de felul cum am soluţionat anumite cauze penale>.
Sancţionat în lipsă Pe 13 iunie 2012, CSM i-a aplicat judecătorului Moroşanu sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pe o perioadă de 3 luni”. Magistratul a atacat hotărârea CSM la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar, din cauza vremii nefavorabile (ninsoare, viscol, circulaţie blocată), acesta a fost în imposibilitatea de a se prezenta la termenele din 17 decembrie 2012, respectiv la cel din 28 ianuarie 2013. Deşi judecătorul a cerut un alt termen, instanţa i-a respins cererea şi cauza a fost soluţionată doar în prezenţa reprezentantului inspecţiei judiciare.
„Pe fond, a respins şi recursul meu, fără a mă asculta, fără prezenţa mea, cu încălcarea tuturor principiilor şi regulilor elementare ale procesului civil, cum ar fi dreptul la apărare, contradictorialitatea, dreptul la un proces echitabil, egalitatea părţilor în faţa legii etc.”, mai precizează judecătorul pensionar care sesizează CEDO şi asupra unor inadvertenţe în comunicarea deciziei CSM. Pretenţii pentru umilinţă şi oprobiu public Gheorghe Moroşanu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige Statul Român să-i plătească daune materiale de 10.000 de euro „pentru drumurile făcute la Bucureşti (CSM) şi imensul timp pierdut cu studiul dosarului şi formularea apărărilor”.
De asemenea, judecătorul pretinde daune morale de 300.000 de euro „pentru umilinţa şi oprobiul public la care am fost supus prin această procedură nedreaptă, tracasantă şi îndelungată (2 ani)”. Prin alte două puncte distincte, Gheorghe Moroşanu cere ca Statul Român să fie obligat să corecteze legislaţia existentă. El cere să fie constituită, în locul Inspecţiei Judiciare, încadrată administrativ în CSM, „un organism realmente independent, autonom, sau în sensul de a reglementa materia disciplinară în ce priveşte judecătorii în alt mod, conform principiilor unei justiţii corecte, în spirit european şi al respectării drepturilor elementare ale omului”.
O altă corecţie în opinia sa ar trebui impusă în legislaţia organizării instanţelor de judecată „în sensul de a putea exista efectiv 2 grade de jurisdicţie, în orice materie, faţă de situaţia actuală, când completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în unele materii prima şi ultima instanţă, cum este în cazul de faţă”
Citeste mai mult: adev.ro/n02c4y
